Altă lume, absență
Încă o zi. Slobod și calm fel de a fi. Cer de napalm. Oameni care mâine or să urle. Pâine de război. După centime, patru centime – și-așa mai departe. Moarte. Psalmi. Exaltare. Altă lume. Departe Frumoasa lor moarte Ce nepăsare! Oamenii se supără foarte rar, Nici n-au motive. Zile pasive pică-n calendar. E-atâta hârtie, noroi și cruzime în această aparență absență… O, nime. Picure bruma-n gol și urât! Stai, imprudență cu mine de gât – tu, nici acum eu nici atât. Ultima rentă… și ultimul salt… Pustie nepăsare care coase orbind norii foile copacilor pe-un foarte înalt prundiș al ororii. Păianjen-colind. Obelisc de asfalt Cine știe… Nime. Două centime, patru centime. Altă lume. Oare? Infime stigmate alternând calendare (alterare/eroare) Ion Caraion