Înseninare

Durere, fii cuminte și nu-ți ieși din fire,
Doreai să vină seara – privește-o, a venit;
În vânătă-noptare orașul s-a-nvelit
Dând unora odihnă și altora mâhnire.

În vreme ce mulțimea de muritori mișei,
Sub bicele Plăcerii, călău fără-ndurare,
Culege Remușcarea, la josnica serbare,
Durerea mea, dă-mi mâna – noi să fugim de ei,

Hai să fugim. Privește cum anii morți se pleacă
În straie-mbătrânite pe-al cerului pridvor,
Din apă cum se-nalță Regretul zâmbitor

Și soarele cum scade, sub boltă să se culce...
Și ca un lung lințoliu din Orient când pleacă,
Auzi, auzi, tu, scumpă, cum vine noaptea dulce?

Charles Baudelaire

traducere Al. Philippide



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Niciun timp fără tine aproape

Altă lume, absență

Cum să spui